Ce stim noi despre salina?

-in 1271 sarea era considerata aur
-in 1690 au inceput lucrarile in Salina Turda
-in 1881 s-a construit crivacul, fiind unic in Europa

Curiozitati despre salina
-cand intri, te aflii la 20m sub pamant-sunt in jur de 12 grade
-107 scari la coborare
-simti efectul mediului salin inca de la intrare
-sarea are efect de laxativ
-peretii sunt slefuiti
-viteza aerului este de 2 micrometri/s
-nu s-au folosit explozibil pentru sapare
-tunelul care duce la Mina Rudolf are 917 m.
-sunt 280 de stanjeni (1 stanjen=1,89m)
-salina este luminata folosind curent electric
-curentul electric a fost introdus in anul 1910 (pana atunci se foloseau torte)
-sarea si fumul de la torte provoaca efectul laxativ
-inauntru se afla 45km patrati de sare (23 000 tone)
-daca toata sarea ar fi scoasa ar ajunge pentru intreg globul 100 de ani
-sarea murdara era aruncata
-Salina rezista la cutremure
-concentratia de sare e in jur de 90%
-mediul salin devine daunator daca te expui mai mult de 12 ore
-Salina nu este obiectiv turistic, ci centru de tratament
-ventilatia este naturala
-aerul din salina e mai curat decat cel dintr-o sala de operatii
-gaurile sunt numite alveole
-de la suprafata sunt 112m pana jos
-la ecou, se aud numai ultimele sunete in cazul unui cuvant lung
-masina de extractie a sarii se numea crivac
-sarea scoasa se exporta in toata Europa, neprelucrata si era transportata pe Aries
-se scotea o tona pe zi
-un bulgar cantareste 50 kg
-sunt 13 etaje de la Sala Piticilor la Mina Rudolf
Detalii chimice,fizice si biologice despre Salina
-concentratia de sare este de 90%
-de la Sala Ecourilor pana in Mina Rudolf sunt 78m => sarea are V=11m/s
-aerul sarat este peste tot=> rasina se conserva=> lemnul devine tot mai tare
-concentratia de iod din Salina este ridicata
-in Salina nu traiesc animale
-medicii le recomanda pacientilor cu afectiuni virale sa faca tratament in salina

DETERMINAREA CONCENTRATIEI DE SARE DIN SALINA
-cu ajutorul chibritului am aprins becul de gaz
-punem trepiedul deasupra flacarii
-punem sita de azbest pe trepied
-punem cristalizatorul cu apa pe sita
-apa incepe sa fiarba
-sarea se depune pe peretii cristalizatorului
-106 Co- temperatura de fierbere a apei cu saruri

- in final am obtiunut concentratia de 25%

Prima intalnire
-Am stabilit tema proiectului
A doua intalnire
-Am stabilit ce vom face si cum vom realiza macheta proiectului
A treia intalnire
-Am vizitat Salina Turda,insotiti de un ghid
A patra intalnire
-Am determinat concentratia procentuala a apei din Lacul Sf. Tereza (25%)
A cincea intalnire
-Am realizat schita machetei si schita suportului.Ne-am impartit pe grupe,fiecare grupa axandu-se pe o anumita materie si parte a proiectului.
Partea de fizica se va ocupa cu realizarea suportului si a obiectelor de decor care urmeaza sa fieamplasate inauntrul suportului
Partea de chimie se va ocupa de determinarea caractersiticelor chimice si cu punerea lor in practica,integrandu-le in intreg
Matematica si tehnologia si-au unit fortele si au realizat schitele,urmand sa se realizeze o pagina wiki a echipei pe care vom posta fiecare progrese,pareri,nemultumiri etc.
Partea de biologie va realiza un studiu in care se vor evidentia efectele benefice ale tratamentului in mediu salin.O echipa va vizita din nou salina si va intervieva oamenii care se afla acolo pentru tratament.In cele din urma am reusit sa vizitam salina si le-am impartit oamenilor chestionare. In urma interpretarii rezultatelor am realizat grafice care pot fi vizualizate la revista proiectului.

MACHETA

  • prima data s-au luat dimensiunile

  • s-a facut schita machetei de catre elevii Lorena Muscar si Alexandra Truta

  • am realizat componentele machetei: Crivacul, Amfiteatrul, Roata Panoramica, terenul de fotbal, masute si scaune, terenul de mini-golf, liftul si pista de bowling in Mina Rudolf, Iar in Mina Terezia au fost realizate foisoarele de pe insula folosind materiale reciclabile (carton de la cutia de lapte, paie de la lapte, sarma si lemn), un lift hidraulic original folosind 2 siringi, un tub de perfuzie si o cutie din carton.

  • au fost sapate tunele si s-a pus dupa aceea sare cu aracet

  • in partea superioara au fost montate vagonetul si sinele

  • deasupra am realizat intrarea in salina cu ajutorul unor ziare, sarme, lipici si muchi de brad

Matematica

  • Matematica si-a unit fortele cu tehnologia si au realizat schitele.La realizarea schitei au contribuit elevi clasei a VII-a Lorena Muscar si Alexandra Truta si elevul clasei a VI-a Ovidiu Damian.
  • Folosind trusa de geometrie si cunostintele de la ora de matematica despre figuri geometrice,corpuri geometrice,perimetre si arii,am reusit se desenam schita celor doua corpuri care au fost folosite drept schelet al machetei.Ne-am dat seama de importanta matematicii in viata cotidiana.
  • Foarte multi copii se intreaba ,,La ce ne ajuta matematica?".Realizand schita am aflat unul dintre raspunsuri.
  • Prima incercare de intocmire a schitei nu a fost prea reusita avand dimensiuni prea mari.Apoi,sub supravegherea doamnelor profesoare de matematica si educatie tehnologica am reusit sa realizam i schita finala pastrand proportiile,dar modificand dimensiunile.Toate emotiile profesorilor erau imbinate cu cele ale elevilor.,,Cum va arata macheta?" era intrebarea pusa de membrii echipei.Pe zi ce trecea,macheta se transforma,incepea sa devinea din ce in ce mai aproape de realitate.
  • Noi matematicenii am calculat suprafetele machetei in vederea cumpararii polistirenului cu pierderi minime de material.Am cumparat 8 placi de suprata 100cm x 50cm,dar chiar am mai gresit cand am taiat ne-am incadrat in numarul de placi cumparate.De asemenea am calculat volumul Minei Rudolf,unde se afla baza de tratament.La confectionarea dealului ne-am gandit la formele geometrice cu care se aseamana si am stabilit ca o parte din el este o jumatate dintr-un cilindru,iar cealalta parte un sfer de sfera.Ne-am documentat cum se afla ariile si volumele corpurilor geometrice.
  • La sfarsit totul a iesit cum ne-am propus.Suntem multumiti de noile prietenii.Nu ne-am putut imagina ca va iesi atat de bine