SURSA: www.salinaturda.eu








SALINA TURDA


Un adevărat muzeu al mineritului în sare din Transilvania

Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, au făcut ca istoria şi legenda să se împletească armonios aici. Numărul tot mai mare de turişti, sosiţi din cele mai îndepărtate arii geografice pentru a vizita salina sunt o confirmare a valorii turistice şi istorice a acestei bogatii a orasului


…IstoriePrima atestare documentară a extragerii sării în Turda datează din 1 mai 1271, document emis de cancelaria maghiară.Depunerea sării are loc în Badenianul Mediu-Wielician acum 13,6-13,4 mil. de ani. Aliniamentul salifer din zona de vest a baz. Transilvaniei este format din zăcămintele:Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Valea Florilor, Turda, Ocna Mureş, Aiud, Ocnişoara, Poiana – Ocna Sibiului. Aliniamentul estic este format din zăcămintele:Şieu, Ordoheiul Secuiesc,Sovata, Praid şi Lueta- Rupea.- se instaurează dualismul autro-ungar;
- în anul 1932 are loc sistarea definitivă a exploatărilor de sare de la Turda deoarece munca manuala era ineficienta pe fondul crizei economice;
- după anul 200 d. Hr. romanii au făcut încercări de exploatare a sării, camerele de exploatare aveau formă conică sau piramidală cu o adâncime de 17-34 m şi o lăţime de 6-7m;
- deschiderea camerei de exploatare era precedată de o prospectare preliminară a straturilor de argilă din acoperişul zăcământului de sare prin sontarea cu sfredeul sau prin săparea unui puţ; pieile de bivol asigurau protecţia camerelor de exploatare de formă conică sau trapezoidală împotriva apei de infiltraţie;
- extracţia sării se realiza prin metoda abatajului descendent sau “de talpă”;
- ulterior în anul 1786 exploatarea şi valorificarea sării devin monopol de stat dar încep să apară unele probleme privind transportul sării la suprafata;
- pentru rezolvarea acestei situaţii se construieşte începând cu 1853 galeria Franz Josef şi sunt modernizate minele Terezia şi Rudolf
- puţul Anton a fost închis în anul 1862(an în care ajunge la adâncimea de 108m) deoarece sarea extrasă era amestecată cu steril, însă celelalte două puţuri vechi Iosif şi Terezia au rămas în continuare în exploatare.
- primii 280 de stânjeni ai galeriei traversează argile şi marne salifere, fapt ce a impus susţinerea acestui tronson cu zidărie de piatră.
- lungimea totală a galeriei este de 485 de stânjeni (1 stânjen=1,89m). Concomitent cu săparea galeriei de transport a fost modernizat puţul Terezia prin completarea acestuia cu două camere laterale Ghizela şi Rudolf, extracţia fiind concentrată în cea din urmă.
- iluminatul a fost introdus în anul 1924;
- galeria plan-înclinat a fost executată de personalul întreprinderii de prospecţiuni şi explorări geologice Cluj
- în toată perioada cât a funcţionat, la Salina Turda nu s-a folosit munca deţinuţilor. Sarea era extrasă de către muncitori specializaţi în tăierea sării, tăietorii de sare denumiţi “incisores salium”.
- Transportul la suprafaţă îl făceau muncitori denumiţi famuli.
- Operaţia de scoatere la suprafaţă a sării se făcea cu ajutorul unei instalaţii numită crivac (denumit gepel, kepel, goppel sau gapel), troliu cu ax vertical acţionat cu forţa cailor, braţele numite “tovele” erau înhămaţi caii;
- Ocnele erau luminate cu lumânări şi opaiţe de seu.
- Pentru exploatarea sării nu s-au utilizat substanţe explozive şi nici utilaje mecanice pentru tăierea sării însă pentru transportarea ei s-au folosit saci din piele de bivol (în anii 1850 şi următorii)şi începând cu sfârşitul sec. XIX- lea s-au utilizat vagoneţi tractaţi de cai (calea ferată avea o lungime de 1017 m).

- Salina Turda îşi încetează activitatea în anul 1932. In timpul celui de-al II-lea război mondial, salina a fost utilizată ca adăpost antiaerian de populaţia oraşului.
- Munca istovitoare desfăşurată în grele şi periculoase condiţii era plătită sub nivelul necesităţilor de trai, salariul unui muncitor fiind de 12 florini/an plus un butoi de vin, un bou şi 100 de pâini primite la sărbătorile importante de peste an (Crăciun, Paşte, Rusalii şi ziua tuturor sfinţilor). La exploatarea sării era utilizată şi munca infantilă, copii fiind cei care se ocupau de îngrijirea cailor, de distribuirea lămpilor şi de curăţenie.

…Geologie- Depozitul de sare aparţine sedimentarului transilvan ce se află pe toată rama vestică a Depresiunii Transilvaniei, dar care apare aproape de suprafaţă doar în zonele anticlinale.
- Acest zăcământ s-a format în urma cu 13 milioane de ani şi se întinde din Depresiunea Maramureş până la Ocna Sibiului incluzând şi Turda şi Ocna Mureş.
- Zăcământul de la Turda este situat în nord-estul oraşului fiind întins sub forma unei perne alungite pe o suprafaţă de 45 km² şi are o adâncime de 1.200 m.
- Conţinutul de NaCl se situează în jurul valorii de 99% iar întregul zăcământ este estimat la aproape 39.000 milioane tone.
- La suprafaţă zăcământului sarea este pură, cristalizată cu granule mari iar mai jos are unele intercalaţii de şisturi argiloase şi nisip fin alături de pietriş.

…Tratament în salină
- Acţiunea favorabilă a şederii în salină a bolnavilor cu afecţiuni pulmonare a fost menţionată pentru prima dată în jurul anului 1850 (astm şi bronşite cronice);- în anul 1989, cercetătorii de la Institutul de Medicină din Bucureşti au determinat condiţiile microclimatice astfel au ajuns la concluzia ca umezeala variază între 60-76% în sezonul rece şi 72-80% în cel cald, aceasta fiind mai ridicată decât în exteriorul salinei (58-62%);
- Pe parcursul anilor s-a descoperit că mediul salin este deosebit de prielnic în tratarea afecţiunilor respiratorii datorită
  • temperaturii constante de 10°-12° C,
  • a umidităţii de 75-80%
  • precum şi datorită concentraţiei optime de aerosoli (particule de sare solide foarte fine).
- Viteza curenţilor de aer este de maxim 0,2 m/s (0,02 m/s în mina Rudolf); ca urmare după 1992 mina Rudolf a fost amenajată ca şi sală de tratament subterană. De asemenea viteza curenţilor de aer este redusă fiind mai pregnantă în apropierea puţurilor de aerisire şi la deschiderile de intrare;

…Salina Turda este compusă din:
Mina Rudolf - are o formă de sală trapezoidală numită în termeni tehnici abataj în talpă.
- Aceasta a fost începută în anul 1867 şi are o lăţime de circa 50m,
- o lungime a vetrei (talpa abatajului) de 80m
- iar adâncimea este de 42m.
- Scările coboară de- a lungul a 13 etaje(172 de trepte) fiecare având marcat anul în care a fost săpat.
- Datorită infiltraţiilor pe peretele nordic s-au format stalactite de sare cu o viteză de creştere de 2-5 cm/an, care după ce ajung la 3m lungime cad datorită greutăţii proprii.
Mina Ghizelaa fost deschisă în 1857 şi urma să fie o mina similară minei Rudolf însă s-au executat doar lucrările pregatitoare, lucrarea fiind abandonată.
- In 1992 la deschiderea minei pentru tratament a fost extinsă sala octogonală.
Mina Terezia
este o mină de tip clopot cu o adâncime de 90m de la balcon şi 120m de la suprafaţă în a cărei vatra s-a format un lac subteran cu adâncimea de 5-8 metri şi un diametru în jur de 87m.
- Mina a fost exploatată încă din 1690.
- Aici se afla celebra cascadă de sare pe peretele nordic al minei,
- Comunicarea cu suprafaţa se realizează prin intermediul a două puţuri,
- O cascadă de sare formată pe peretele nordic prin depunerea sării din soluţia salină saturată scursă din ,,galeriile romane,, atrage atenţia prin contrastul dintre albul imaculat şi aspectul de marmură neşlefuită al pereţilor de sare,
- cascada de sare este o formaţiune parietală declarată monument al naturii;
-un lac subteran, stalactite şi eflorescenţa de sare completează echilibrul inert al uriaşului clopot; lacul are o adâncime de 2-8m iar insula are aproximativ 5m înălţime;
- Pe pereţi urmele de tăiere manuală a sări lăsate de ciocanul tip secure, de daltă, de topor sau picon, stau mărturie a muncii titanice care a fost depusă de tăietorii de sare.
- Oferta turistică a fost completată prin organizarea în subteran a unor serii de audiţii muzicale(diverse genuri de muzica) clasică, electronică, colinde, spectacole de operă sau manifestări expoziţionale.
Altarul- scara bogatilor-sala de apel
- Intr-o nişă săpată în sare în peretele estic al sălii de apel se află altarul.
- Inainte de începerea lucrului preotul salinei oficia aici o slujbă religioasă în prezenţa tuturor lucrătorilor şi a patronilor minei.
- In urma viziunii unui miner s-a sculptat altarul el o văzuse pe Sf. Maria
- Minierii mergeau în altar şi se rugau .
- Bogaţii veneau pe scară, minerii pe frânghii.
Galeria Franz Josef- Pentru a facilita şi mai mult exploatarea sării între 1853 şi 1871 este construită o galerie orizontală pentru transportul sării la suprafaţă.
- Această galerie avea iniţial 780 m însă a fost prelungită astfel încât acum are 917 m iar tunelul are 529m= 278 stânjeni (1 stânjen= 1,89m), fiind susţinut cu zidărie din piatră de 40 cm grosime şi picheţi care au o echidistanţă de 10 stânjeni;
- Un aspect interesant ce merită menţionat este că între 1948 şi 1992 a avut rolul de depozit de brânză;
- intrarea propriu-zisă în carst impresionează prin prezenţa alveolelor de dizolvare şi prin eflorescenţele de sare depuse la baza pereţilor.
Mina Iosifvizitată prin intermediul balcoanelor săpate în sare şi situate la nivelul galeriei de transport, este o cameră de mină conică cu adâncimea de 87m şi diametrul la baza de 67m.
- Comunicaţiile cu suprafaţa se realizează prin intermediul a 2 puţuri cu secţiunea de 6,5 m², a căror pereţi sunt armaţi în desiş cu grinzi din lemn de stejar.
- Tunelul care face legătura are o adâncime de 25 m de la suprafaţă,
- Puţul de extracţie având 100m adâncime, diametrul de 3m, la capatul franghiei erau saci care cântăreau 500 kg.
- sacii erau confectionaţi din piele de bivol, în care intrau 10 cuburi de sare cu dimensiuni de 80 pe 40
- Sala ecourilor este cea mai mică având o formă conică, se reverberează de 16 ori.
- Turistul este condus în sala maşinii de extracţie o cameră octogonală în care este montat un troliu cu un ax vertical cunoscut cu denumirea de crivac.
- Maşina de extracţie datează din 1881, la fiecare braţ erau 1-2 cai în total 8 cai.
- caii erau folosiţi în medie cam 6 luni pe an şi erau legaţi la ochi
- crivacul era acţionat prin forţa cailor şi servea pt transportul pe verticală a sării exploatată în mina Rudolf până la nivelul galeriei de transport, prin intermediul puţului de extracţie situat în camera vecină.
- Moletele(scripeţii)cu diametrul de 3 m amplasate în turla puţului în anul 1864 sunt funcţionale şi în prezent, având rol de ghidare a cablului de extracţie.

SURSA: www.salinaturda.eu